Kosovo

Nu se putea sa trec peste acest eveniment important, care poate deschide o veritabila “Cutie a Pandorei”. Nu am timp acum sa fac o analiza mai detaliata a “destinului” acesti provincii. Un lucru este insa clar, aceasta provincie ca de altfel toata zona Balcanilor de Vest a fost de-a lungul istoriei scena unor adevarate maceluri. Atat sarbii cat si albanezii au ucis fara mila copii si femei, au incendiat biserici si moschei… Au existat adevarate genociduri in aceste zone atat de o parte cat si de alta.
Implicare marilor puteri nu a fost niciodata de natura sa solutioneze conflictele motivatia “incapacitatii lor” fiind data de interesele lor majore in aceasta zona. “Solutiile” care au fost gasite au fost de cele mai multe temporare si nu au facut decat sa provoace acumularea unor alte tensiuni care in final au izbucnit in noi conflicte.

Kosovo este o regiune a carei compozitie etnica a suferit schimbari majore in ultimele sute de ani. Dintr-o regiune majoritar sarbeasca Kosovo a devenit majoritar(90%) albaneza. Aceasta regiune a fost centrul Imperiul Sarb pana in secolul al XIV-lea. Dupa acest secol si pana la inceputul secolului XX Kosovo s-a aflat sub stapanire otomana, timp in care au avut loc mari schimbari la nivel etnic si religios. Kosovo devine parte intregranta a Federatiei Yugoslave in 1945, primind stat de provincie autonoma si ajungand sa aiba aproape aceasi importanta ca si republicile ce compuneau federatia. Dupa moartea lui Tito si inceperea sangerosului razboi ce s-a soldat cu disparitia Yugoslaviei, kosovari incep sa ceara tot mai puternic independenta, chiar si prin actiuni cu caracter terorist. Ajungem astfel la momentul actual cand, iata, Kosova isi proclama independenta fata de Serbia.

Nu ma pricep la chestiuni de drept international, dar pot sa constat ca orice alta regiune poate sa faca acum ceea ce a facut Kosovo, chiar si acolo unde drepturile minoritatilor sunt respectate. Exista insa un element important, si anume sustinerea americana. Fara ea nimeni din Kosovo nu ar fi avut curajul faca aceasta proclamare. Citez aici din editorialul lui Cristian-Tudor Popescu:
“Încă o dată, SUA transmit Europei şi noilor democraţii din Est că principiile convieţui­rii internaţionale sunt valabile în orice situaţie, cu excepţia situaţiilor în care nu mai sunt, pentru că aşa vrea America. Înainte de a fi un mare producător de tehnologii pentru întreaga lume, SUA erau considerate odinioară furnizoare de dreptate, de ordine, de moralitate în regim de libertate şi respect faţă de orice fiinţă umană şi orice naţiune. După 1989, Washingtonul, considerându-se centrul unic de superputere mondială, şi-a autodistrus de la an la an această imagine creând precedente pentru ce se întâmplă acum cu Kosovo.”
Acest eveniment arata de fapt ca exista drept international doar pentru unii si demonstreaza pentru a n-a oara ca de fapt “legea” este facuta tot de cei puternici. Serbia plateste astazi pretul unei politici indelungate anti-americane din timpul lui Milosevici. Interesele politico-economice occidentale au prevelat(ca intotdeauna) dreptului si legislatiei internationale. Este trist si poate fi semnalul ca lumea, asa cum este ea acum, se indreapta cu pasi grabiti spre autodistrugere.

Am gasit cateva resurse interesante legate de subiect. Mentionez ca opiniile prezentate in aceste site-uri nu reprezinta in mod necesar opinia mea.
(1)Kosovo – Gh. Zbuchea
(2)Asymetria
(3)Precedentul SUA – C.T.Popescu, Gandul

De asemenea vreau sa va arat si un filmulet, as spune “odios”. A nu se intelege ca vreau sa arunc toata vina asupra albanezilor pentru relele care s-au intamplat de-a lungul vremii in Kosovo. Sunt doar fapte ce trebuie cunoscute.

Ceea ce fac acesti albanezi nu are nicio legatura cu islamismul, pentru ca nicaieri in cartile sfinte ale islamul nu li cere sa arda bisericile crestinilor. Acest act este doar rautate si vandalism.

In tenis nu exista meci nul!…

Citesc cu mare placere de la o vreme incoace “gandurile” d-lui Cristian Tudor Popescu din ziarul pe care l-a condus pana mai ieri si observ o oarecare schimbare in sensul unei detasari fata de subiectele politice. Vad mai putina incrancenare si poate mai mult calm chiar fata de subiecte care pana mai ieri il faceau sa scrie randuri deosebit de taioase si chiar “violente”. Aceasta schimbare imi place; aproape ca citesc editorialele ca pe o carte buna. Va recomand unul, as spune de exceptie:
In tenis nu exista meci nul!…