You are currently browsing the monthly archive for august, 2008.
Aceasta intrebare sta pe buzele multora in aceasta perioada. Este posibil ca, la atatia ani de destramarea URSS, lumea sa se indrepte spre o noua confruntare, fie ea si “rece”? NU am nicio indoiala ca DA!
Razboiul rece a inceput printr-o impartire “pasnica” a sferelor de influenta. Castigatorii celui de al doilea razboi mondial si-au impartit “prada”, dupa care au inceput sa se sicaneze reciproc. In general conducerile celor doua super-puteri au fost suficient de rationale incat sa evite un nou razboi “cald”. Caderea comunismului a dus la disparitia pentru o vreme a Federatiei Ruse din grupul marilor puteri. Macinata intern de probleme economice, cu un presedinte mare amator de votca, Rusia parea ca se indreapta spre dezastru. Criza economica din 1998 a fost punctul de maxim de recul al economiei rusesti. Conducerea tarii este preluata, insa, de Vladimir Putin, un fost agent KGB, un personaj extrem de serios, cu o privire ce-ti ingheata sangele in vene. Putin reuseste sa scoata Rusia din gaura in care o bagase Eltin si devine astfel un lider aproape providential pentru rusi, fapt aratat de imensa sa popularitate. Rusia exporta masiv gaze naturale, are parte de o crestere importanta a investitiile straine si devine astfel una dintre economiile cu cel mai rapid ritm de crestere din lume (8.1% in 2007)¹. Pe masura ce-si recapata forta economica, Rusia vrea sa-si recapete si statul de super-putere si incepe sa foloseasca diverse metode de presiune pentru a-si atinge interesele. Gazele naturale devin, astfel, mai puternice decat temuta, candva, Armata Rosie. Stilul diplomatic nu este, insa, acela din perioada sovietica (politica lui “nu”). Diplomatii rusi negociaza, fac compromisuri, renunta la stilul intransigent, in care pozitia rusa era impusa si niciodata negociata².
Vine, din pacate, momentul Georgia, cand Rusia vede in “politica” georgiana, politica occidentului si raspunde violent cand isi vede amenintate interesele. Unii vorbesc despre o premeditare in actiunea Moscovei. Eu cred ca, mai degraba, Rusia s-a folosit de niste arme pe care si le-a pus la pastrare cand s-a prabusit URSS-ul. Aceste conflicte inghetate³, caci la ele ma refer, au fost, sunt si vor fi folosite de puterea moscovita pentru a aduce la ordine tarile pe care le considera ca facand parte din sfera imediata de influenta. La inceputul anilor 90, Rusia pierdea treptat controlul in URSS, una cate una fostele republici sovietice deveneau independente. Pe acest fond solutia gasita de putere de la acea vreme a fost deschidere unor mici fronturi in unele foste republici, pentru a impiedica iesirea lor completa din sfera de influenta ruseasca(este cazul Georgiei si al Moldovei). Desi s-a tot vorbit despre solutionarea acestor conflicte, nu s-a facut practic nimic, iar acum, cand Rusia isi recapata vigoarea pe scena internationala, aceste “bombe” sunt detonate pentru a impiedica Georgia sa adere la NATO si sa devina, astfel, infinit mai greu de controlat pentru Rusia.
Nu trebuie neglijat aspectul economic sau, mai bine spus energetic, al situatiei. Rusia este constienta ca putere sa economica se bazeaza, in primul rand, pe exportul de energie(petrol, gaze naturale etc.) , in special catre Europa. Este evident ca, in momentul in care europenii vor gasi o sursa alternativa(Turkmenistanul prin proiectul Nabucco sau, de ce nu, chiar Iranul) influenta in Europa a Rusiei se va prabusi. De acea, este vital pentru Moscova sa saboteze orice tentativa de a submina monopolul rusesc in materie de energie.
Avem de-a face cu o confruntare pentru bani si putere, in care oamenii si principiile (de orice fel) conteaza prea putin. In acestea batalie pierde, de fapt, intreaga omenire care-si consuma energiile in lupte pentru resursele din ce in ce mai limitate, in loc sa incerce gasirea unor solutii alternative viabile. Se pare ca setea de bani si putere este mai puternica decat instinctul de conservare.
—
²C.T. Popescu – Pleziristi si profesionisti, Gandul
De ce un nou blog?
Pe masura ce articolele din celalalt blog “La inceput era cuvantul…” s-au inmultit si diversificat mi-am dat seama ca ar fi mai bine sa nu deturnez scopul initial al “cuvantului” si sa mentin in el doar articolele pe teme religioase. Astfel i-a nastere “Prezent”, un blog in care voi scrie despre chestiuni mai diverse, mergand de la intamplari cotidiene si pana la evenimente importante de pe glob. Pentru inceput aici au fost transferate parte din post-urile de pe “cuvantul”.
Motto: “Creşteţi şi vă înmulţiţi şi umpleţi pământul şi-l stăpâniţi…”(Facerea 1,28)
Rusia : cel mai intins stat din lume – 17.075.200 Kmp, fost super-putere, una dintre cele mai importante puteri nucleare, detinatoarea unor resurse majore de hidrocarburi, fiind principalul furnizor de gaze al Europei; exporturi de peste 182 de miliarde de metrii cubi de gaze naturale; urmasa fostei URSS, 140 de milioane de locuitori si aproximativ 36 de milioane de barbati ce pot fi incadrati in armata.¹
Georgia : fosta republica sovietica, 69,700 Kmp, circa 4 milioane de locuitori, crestere economica puternica in 2006 si 2007, circa 1 milion de barbati ce pot fi mobilizati pentru fortele armate, probleme teritoriale in regiunile Osetia de Sud si Abhazia, probleme cu minoritatile: abhazi, oseti, armeni etc².
Am incercat sa ofer o imagine foarte succinta a celor doua tari aflate in acest moment in razboi. Este evident ca Georgia nu are nicio sansa intr-un astfel de conflict, ba chiar risca sa piarda enorm atat teritorial cat si in politica internationala.
Analizele asupra acestui conflict au in general doua mari linii directoare: greseala majora facuta de presedintele Georgiei, Mihail Saakashvili prin trimiterea de trupe in Osetia de Sud, precum si reactia din ce in ce mai disproportionata a Rusiei, care pare la acest moment ca vrea sa ocupe in totalitate Georgia. Daca Georgia nu mai are prea multe de facut in acest moment si poate doar sa spere intr-o incetare a atacurilor rusesti, Rusia are in totalitate controlul asupra acestui conflict, pe care trebuie sa-l trateze cu maxima atentie. Este clar in opinia mea ca Rusia a vrut sa dea o lectie severa Georgiei, dar continuarea conflictului dincolo de momentul actual precum si ocuparea unor teritorii in Georgia poate provoca o izolare a Rusiei pe plan international. Oricat ar fi de dependente unele state de gazul rusesc, ele nu pot ramane indiferente in fata ocuparii Georgiei. Dupa concesiile facute de statele occidentale la summitul de la Bucuresti, fortarea intr-un mod exagerat a situatiei actuale, poate transforma Federatia Rusa in dusmanul Occidentul, lucru pe care nu cred ca si-l doreste. Este cred mai degraba vorba de a arata cine este stapanul in zona caucazului si de a restrange interesele si interventiile americane in aceasta zona. Foarte probabil Rusia va inceta foarte curand operatiunile militare si se va aseza la masa negocierilor, incercand sa obtina maximul posibil din aceasta situatie. Georgia, pe de alta parte, a dat probabil, cum a spus si Vladimir Putin, o lovitura fatala integritatii sale teritoriale sau cel putin celei de facto. De asemenea Saakashvili este posibil sa piarda enorm pe plan intern si sa permita opozitiei pro-ruse sa revina la putere.
In ceea ce priveste Romania, discursul oficialilor nostri de pana acum a fost unul corect si echilibrat, fiind mai indicat sa asteptam evolutiile ulterioare decat sa ne aruncam in acuzatii sau atacuri la adresa unei parti sau a alteia (pozitii foarte dure anti-Rusia au avut oficialii polonezi, suedezi precum si cei din republicile baltice). Politica externa a Romaniei, insa, poate si trebuie sa sufere schimbari functie de rezultatul final al acestui conflict, care demonstreaza inca o data lipsa de solidaritate a statelor europene in relatia cu Rusia (fapt speculat foarte mult de Moscova).
In final cateva observatii legate de zona caucazului. Din punct de vedere geografic, cand vorbim de zona caucazului vorbim de zona delimitate de Muntii Caucaz, de Marea Neagra si de Marea Caspica. Este zona foarte diversa din punct de vedere etnic, fapt ce a dat nastere si va mai da in mod sigur la conflicte militare. Tarile implicate in conflictele din zona sunt Rusia, Georgia, Armenia si Azerbaijan. Zona este relativ asemanatoare cu cea a Balcalnilor de Vest. Ultimul mare conflict a fost cel intre armeni si azeri in enclava Nagorno-Karabakh, conflict inca nefinalizat in totalitate, exista si acum zone controlate de armeni pe teritoriul Azerbaijanul si viceversa.
Harta de mai sus ofera o imagine clara asupra diversitatii etnice din aceasta zona.
Solutiile sunt greu de gasit mai ales cand interesele marilor puteri sunt mai importante de multe ori decat pacea in aceasta zona. Din pacate cei care sufera cel mai mult sunt tot oamenii simpli aflati la mila unor conducatorii insetati de bani si putere.
————-
¹CIA World Factbook 2008 – Rusia
²CIA World Factbook 2008 – Georgia
