Rusia : cel mai intins stat din lume – 17.075.200 Kmp, fost super-putere, una dintre cele mai importante puteri nucleare, detinatoarea unor resurse majore de hidrocarburi, fiind principalul furnizor de gaze al Europei; exporturi de peste 182 de miliarde de metrii cubi de gaze naturale; urmasa fostei URSS, 140 de milioane de locuitori si aproximativ 36 de milioane de barbati ce pot fi incadrati in armata.¹

Georgia : fosta republica sovietica, 69,700 Kmp, circa 4 milioane de locuitori, crestere economica puternica in 2006 si 2007, circa 1 milion de barbati ce pot fi mobilizati pentru fortele armate, probleme teritoriale in regiunile Osetia de Sud si Abhazia, probleme cu minoritatile: abhazi, oseti, armeni etc².

Am incercat sa ofer o imagine foarte succinta a celor doua tari aflate in acest moment in razboi. Este evident ca Georgia nu are nicio sansa intr-un astfel de conflict, ba chiar risca sa piarda enorm atat teritorial cat si in politica internationala.

Analizele asupra acestui conflict au in general doua mari linii directoare: greseala majora facuta de presedintele Georgiei, Mihail Saakashvili prin trimiterea de trupe in Osetia de Sud, precum si reactia din ce in ce mai disproportionata a Rusiei, care pare la acest moment ca vrea sa ocupe in totalitate Georgia. Daca Georgia nu mai are prea multe de facut in acest moment si poate doar sa spere intr-o incetare a atacurilor rusesti, Rusia are in totalitate controlul asupra acestui conflict, pe care trebuie sa-l trateze cu maxima atentie. Este clar in opinia mea ca Rusia a vrut sa dea o lectie severa Georgiei, dar continuarea conflictului dincolo de momentul actual precum si ocuparea unor teritorii in Georgia poate provoca o izolare a Rusiei pe plan international. Oricat ar fi de dependente unele state de gazul rusesc, ele nu pot ramane indiferente in fata ocuparii Georgiei. Dupa concesiile facute de statele occidentale la summitul de la Bucuresti, fortarea intr-un mod exagerat a situatiei actuale, poate transforma Federatia Rusa in dusmanul Occidentul, lucru pe care nu cred ca  si-l doreste. Este cred mai degraba vorba de a arata cine este stapanul in zona caucazului si de a restrange interesele si interventiile americane in aceasta zona. Foarte probabil Rusia va inceta foarte curand operatiunile militare si se va aseza la masa negocierilor, incercand sa obtina maximul posibil din aceasta situatie. Georgia, pe de alta parte, a dat probabil, cum a spus si Vladimir Putin, o lovitura fatala integritatii sale teritoriale sau cel putin celei de facto. De asemenea Saakashvili este posibil sa piarda enorm pe plan intern si sa permita opozitiei pro-ruse sa revina la putere.

In ceea ce priveste Romania, discursul oficialilor nostri de pana acum a fost unul corect si echilibrat, fiind mai indicat sa asteptam evolutiile ulterioare decat sa ne aruncam in acuzatii sau atacuri la adresa unei parti sau a alteia (pozitii foarte dure anti-Rusia au avut oficialii polonezi, suedezi precum si cei din republicile baltice). Politica externa a Romaniei, insa, poate si trebuie sa sufere schimbari functie de rezultatul final al acestui conflict, care demonstreaza inca o data lipsa de solidaritate a statelor europene in relatia cu Rusia (fapt speculat foarte mult de Moscova).

In final cateva observatii legate de zona caucazului. Din punct de vedere geografic, cand vorbim de zona caucazului vorbim de zona delimitate de Muntii Caucaz, de Marea Neagra si de Marea Caspica. Este zona foarte diversa din punct de vedere etnic, fapt ce a dat nastere si va mai da in mod sigur la conflicte militare. Tarile implicate in conflictele din zona sunt Rusia, Georgia, Armenia si Azerbaijan. Zona este relativ asemanatoare cu cea a Balcalnilor de Vest. Ultimul mare conflict a fost cel intre armeni si azeri in enclava Nagorno-Karabakh, conflict inca nefinalizat in totalitate, exista si acum zone controlate de armeni pe teritoriul Azerbaijanul si viceversa.

Harta de mai sus ofera o imagine clara asupra diversitatii etnice din aceasta zona.

Solutiile sunt greu de gasit mai ales cand interesele marilor puteri sunt mai importante de multe ori decat pacea in aceasta zona. Din pacate cei care sufera cel mai mult sunt tot oamenii simpli aflati la mila unor conducatorii insetati de bani si putere.

————-

¹CIA World Factbook 2008 – Rusia

²CIA World Factbook 2008 – Georgia

Miercuri, ziua “marelui derby” pe la ora 20:00, in drum spre casa trec pe la Piata Operei(Eroilor) si vad cu oarecare mirare(e greu sa te mai mire ceva in Bucuresti) cum toata zona era blocata. Motivul: la peste 1 km pe linia traseului 41 se intamplase un accident mortal. O persoana care traversase linia de tramvai fusese lovita de acesta. Acest caz este simptomatic pentru Bucuresti. Un blocaj aparut intr-o zona din oricare motive cauzeaza probleme la distante apreciabile. Cauzele sunt multe si relative complexe. Multi arunca imediat piatra spre primarie, insa mi-e greu sa cred ca o alta persoana ar fi cu mult mai eficienta. Bucurestiul are probleme la nivel structural. Nu exista rute ocolitoare, pasaje, semafoare sincronizate, locuri de parcare, reteaua de metrou este inca slab dezvoltata, iesirile se fac in drumuri nationale nu in autostrazi care sa preia un flux mare de automobile, centrul orasului este impanzit de mall-uri si hipermarket-uri care produc cresteri masive ale traficului in zona si altele si altele… Am enumerat cateva probleme care mi-a venit repede in minte. Solutii sunt, insa ele necesita timp si bani, dar mai ales o strategie pe termen lung pe toate directiile. Gandirea pe termen scurt in privinta infrastructurii ne-a adus in situatia de acum. Orasul se sufoca si vremea improvizatiilor a trecut de mult…

Mai jos sunt doua fotografii prima facuta in seara amintita la Eroilor si a doua este de pe Google Earth si contine plasamentele mall-urilor si hipermarketurile apropiate de centru.

imag056.jpg

Mall si hipermarket

Nu se putea sa trec peste acest eveniment important, care poate deschide o veritabila “Cutie a Pandorei”. Nu am timp acum sa fac o analiza mai detaliata a “destinului” acesti provincii. Un lucru este insa clar, aceasta provincie ca de altfel toata zona Balcanilor de Vest a fost de-a lungul istoriei scena unor adevarate maceluri. Atat sarbii cat si albanezii au ucis fara mila copii si femei, au incendiat biserici si moschei… Au existat adevarate genociduri in aceste zone atat de o parte cat si de alta.
Implicare marilor puteri nu a fost niciodata de natura sa solutioneze conflictele motivatia “incapacitatii lor” fiind data de interesele lor majore in aceasta zona. “Solutiile” care au fost gasite au fost de cele mai multe temporare si nu au facut decat sa provoace acumularea unor alte tensiuni care in final au izbucnit in noi conflicte.

Kosovo este o regiune a carei compozitie etnica a suferit schimbari majore in ultimele sute de ani. Dintr-o regiune majoritar sarbeasca Kosovo a devenit majoritar(90%) albaneza. Aceasta regiune a fost centrul Imperiul Sarb pana in secolul al XIV-lea. Dupa acest secol si pana la inceputul secolului XX Kosovo s-a aflat sub stapanire otomana, timp in care au avut loc mari schimbari la nivel etnic si religios. Kosovo devine parte intregranta a Federatiei Yugoslave in 1945, primind stat de provincie autonoma si ajungand sa aiba aproape aceasi importanta ca si republicile ce compuneau federatia. Dupa moartea lui Tito si inceperea sangerosului razboi ce s-a soldat cu disparitia Yugoslaviei, kosovari incep sa ceara tot mai puternic independenta, chiar si prin actiuni cu caracter terorist. Ajungem astfel la momentul actual cand, iata, Kosova isi proclama independenta fata de Serbia.

Nu ma pricep la chestiuni de drept international, dar pot sa constat ca orice alta regiune poate sa faca acum ceea ce a facut Kosovo, chiar si acolo unde drepturile minoritatilor sunt respectate. Exista insa un element important, si anume sustinerea americana. Fara ea nimeni din Kosovo nu ar fi avut curajul faca aceasta proclamare. Citez aici din editorialul lui Cristian-Tudor Popescu:
“Încă o dată, SUA transmit Europei şi noilor democraţii din Est că principiile convieţui­rii internaţionale sunt valabile în orice situaţie, cu excepţia situaţiilor în care nu mai sunt, pentru că aşa vrea America. Înainte de a fi un mare producător de tehnologii pentru întreaga lume, SUA erau considerate odinioară furnizoare de dreptate, de ordine, de moralitate în regim de libertate şi respect faţă de orice fiinţă umană şi orice naţiune. După 1989, Washingtonul, considerându-se centrul unic de superputere mondială, şi-a autodistrus de la an la an această imagine creând precedente pentru ce se întâmplă acum cu Kosovo.”
Acest eveniment arata de fapt ca exista drept international doar pentru unii si demonstreaza pentru a n-a oara ca de fapt “legea” este facuta tot de cei puternici. Serbia plateste astazi pretul unei politici indelungate anti-americane din timpul lui Milosevici. Interesele politico-economice occidentale au prevelat(ca intotdeauna) dreptului si legislatiei internationale. Este trist si poate fi semnalul ca lumea, asa cum este ea acum, se indreapta cu pasi grabiti spre autodistrugere.

Am gasit cateva resurse interesante legate de subiect. Mentionez ca opiniile prezentate in aceste site-uri nu reprezinta in mod necesar opinia mea.
(1)Kosovo – Gh. Zbuchea
(2)Asymetria
(3)Precedentul SUA – C.T.Popescu, Gandul

De asemenea vreau sa va arat si un filmulet, as spune “odios”. A nu se intelege ca vreau sa arunc toata vina asupra albanezilor pentru relele care s-au intamplat de-a lungul vremii in Kosovo. Sunt doar fapte ce trebuie cunoscute.

Ceea ce fac acesti albanezi nu are nicio legatura cu islamismul, pentru ca nicaieri in cartile sfinte ale islamul nu li cere sa arda bisericile crestinilor. Acest act este doar rautate si vandalism.

Citesc cu mare placere de la o vreme incoace “gandurile” d-lui Cristian Tudor Popescu din ziarul pe care l-a condus pana mai ieri si observ o oarecare schimbare in sensul unei detasari fata de subiectele politice. Vad mai putina incrancenare si poate mai mult calm chiar fata de subiecte care pana mai ieri il faceau sa scrie randuri deosebit de taioase si chiar “violente”. Aceasta schimbare imi place; aproape ca citesc editorialele ca pe o carte buna. Va recomand unul, as spune de exceptie:
In tenis nu exista meci nul!…

Un editorial exceptional scris de Florin Negrutiu in Gandul.